Un nou raport despre “Cercetare privind provocările, aplicabilitatea şi beneficiile social media pentru instituţiile de învăţământ din Marea Britanie” a fost publicat. E cu atât mai interesant pentru că raportul e al unei companii private.

Înainte să vă urez o lectură plăcută vreau să menţionez cele patru probleme majore identificate în urma acestei cercetări:

• Managementul instituţiilor din sistemul învăţământului superior are nevoie de un plan de afaceri: Construirea unui plan de afaceri pentru adoptarea social media e provocarea numărul unu pentru aceste instituţii, acum şi pentru viitor.
• O abordare strategică dinamică pentru managerierea social media: strategia prin care se răspunde la rapida dezvoltare a social media este neclară în multe instituţii. Nu e clar dacă e nevoie de o strategie separată pentru social media sau e suficient să fie inclusă în operaţiunile generale?
• Folosirea nerestricţionată poate continua? Lipsa unor reglementări foarte clare pentru folosirea social media are implicaţii pentru o varietate de zone printre care viaţa privată şi protecţia proprietăţii intelectuale. Cu cât sunt mai mult folosite reţelele sociale cu atât mai supărătoare devin aceste probleme.
• Necesitatea creşterii gradului de conştientizare: gradul de conştientizare asupra potenţialelor beneficii ale folosirii social media a fost identificat de un număr dintre respondenţii la chestionar ca fiind “o problemă a noii generaţii” . E nevoie să fie identificate şi problemele culturale.

Cam aşa se prezintă situaţia în Marea Britanie. Acum să ne gândim cum e situaţia în România. Din câte ştiu, Universitatea din Bucureşti e cea mai prezentă online: Twitter, Facebook şi bloguri tematice. O fi vreo strategie sau avem acolo câţiva oameni entuziaşti?

În ultima perioada am discutat cu mai mulţi profesori despre folosirea tehnologiilor în sălile de curs, despre blended learning. După cum scriam aici, blended learning-ul alăturează folosirea instrumentelor IT (soft-uri, email, web-ul cu video şi audio streaming, chat-ul sau conferinţele online) şi tehnicile tradiţionale de predare.

Situaţia se prezintă cam aşa … avem profesori care stăpânesc informaţia şi interacţiunea faţă în faţă, dar nu se descurcă cu tehnologiile. În aceast context avem nevoie de un mix bun pentru a face blended learning: de profesorul care ştie ce ştie el şi de o persoană care să ştie ce ştiu eu.

După părerea mea e nevoie de profesori blended, instruiţi şi interesaţi (dacă nu pasionaţi) de tehnologiile pe care studenţii le folosesc deja.

Există iniţiative în această direcţie, atât la nivelul Uniunii Europene cât şi în Universităţile din România.

Voi ce credeţi despre formarea cadrelor didactice pentru folosirea noilor tehnologii în educaţie?

În ciuda faptului că Microsoft nu reuşeşte cu anumite produse (ex. Internet Explorer), ei au creat acest filmulet care explorează posibilităţi ale viitorului. Cum vom interacţiona cu datele, cum vor arăta datele şi ce dispozitive vom folosi?

Câteva interfeţe şi reprezentări ale informaţiilor au detalii foarte interesante. Una dintre preferatele mele e cana de cafea care te anunţă atunci când e sigur să scrii un nou articol pentru blog.

Poţi să vezi mai multe exemple şi modul în care oamenii le vor folosi.

Microsoft Sustainability from Hana Ken on Vimeo.